O zi de primăvară
Este 1 Martie,
Şi mărtişoarele se-mpart.
Nu e amurgul încă,
Dar ziua e pe rod.
Totul e verde şi crud
A foi de nuc.
Florile mărunte se pregătesc să plesnească,
Vestind un val de fructe din vara ce vine.
Soarele de aur
Pare să se coacă,
Şi zăpada arde,
Sub bătaia lui.
Mugurii se adună
Peste tot în lume,
Punând un pic de verde
Pe orizontul alb.
Prin foi străvezii,
Lumina zboară
Nestingherită,
Recunoscând lumea.
O aură a luminii
A apărut în zare,
Un curcubeu măiastru
Ce vine după ploaie.
Viaţa nu-i departe,
Şi se dezmeticeşte
Încălzind sufletele reci
Ale oamenilor trişti.
O mică zburătoare,
Un grangur,
O pitulice,
Zboară ca o atletă
Prin zorii neclintiţi.
Norii de vată
Acoperă tot cerul,
Dezgolind cu o cută
Soarele încins.
Această zi minune,
Simbol de neuitat,
Al amestecului roşu-alb
Este un progres al naturii amorțite
De frigul anual.
Frig neiertător,
Urât de orişicine,
E respins mereu
De soarele de aur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu